Schwartz: Structura valorilor în patruzeci de societăți europene. O abordare exploratorie bazată pe teoria lui Shalom Schwartz

Abstract

Valorile sunt un factor determinant în coeziunea socială și conflict. În esență, atunci când se analizează societățile dintr-o perspectivă internațională, prima problemă care apare este interculturalitatea. O interculturalitate care nu se limitează la formele pe care le ia viața de zi cu zi. Mai profund și mai decisiv este modul în care percepem lumea. Un mod de percepere a realității care este condiționat de valorile sociale dobândite. Valori care, fie că se bazează pe nevoi sau motive, sunt exprimate prin atitudini față de societate. Teoriile care abordează nevoile și valorile umane au deținut o poziție proeminentă în domeniul științelor sociale pentru o perioadă extinsă, mergând înapoi cu câteva decenii (Hoffman, 1988). În ciuda diversității în ceea ce privește abordarea și aplicațiile practice, aceste teorii împărtășesc un scop unificator: descifrarea principiilor esențiale care stau la baza comportamentului uman, a deciziilor luate și a aspirațiilor urmărite (Tay & Diener, 2011). În această serie de rapoarte, sunt examinate patru teorii reprezentative: teoria ierarhiei nevoilor a lui Abraham Maslow, teoria tipurilor de valori a lui Milton Rokeach, teoria structurii valorii a lui Shalom Schwartz și teoria valorilor culturale a lui Geert Hofstede. Prin abordările lor respective, aceste teorii oferă o perspectivă asupra rețelei complexe de valori și nevoi care alcătuiesc experiența umană (Kenrick et al., 2010). Acest raport examinează teoria lui Shalom Schwartz și potențiala sa aplicare empirică în diferite societăți europene, utilizând datele valorice colectate în Eurobarometrul 98.2 (2023). Sistemul de valori pare să fie asociat cu diferite realități sociale în funcție de conținutul lor. În acest caz, în modelul lui Schwartz, statutul economic tinde să fie asociat cu dimensiunea puterii, realizării, stimulării sau auto-direcției. Valoarea "siguranței", "conformității" sau "tradiției" cu vârsta și "universalismul" cu genul. Având în vedere valorile diferite ale modelului lui Schwartz, în aproape toate țările cea mai stabilă asociere este cu locația ideologică. Pe scurt, se observă modul în care configurația sistemului de valori este condiționată de diferite surse și situații sociale. În orice caz, rezultatele sunt în concordanță cu argumentul lui Schwartz că dimensiunile care alcătuiesc sistemul de valori sunt stabile, deși își modifică intensitatea (prevalența culturală) ca funcție a schimbării sociale. Cu toate acestea, în ceea ce privește acest raport, se poate concluziona, provizoriu și exploratoriu, că există o relație mai mare sau mai mică între modelul Schwartz și dimensiunile luate în considerare; fie cu dimensiunea sociodemografică și economică, fie cu dimensiunea ideologică. Dintre cele patruzeci de societăți luate în considerare, 36 dintre ele arată o asociere între valorile modelului Schwartz și dimensiunile ideologiei politice. În 34 de țări, există dovezi ale unei structuri generaționale, în 33 un efect al poziției economice, iar în 5 societăți există diferențe de gen. Astfel, se poate observa că valorile sunt mai strâns legate de variabilele subiective de natură ideologică. Cu toate acestea, efectul schimbării generațiilor și difuzarea diferitelor valori în funcție de situația economică a persoanelor intervievate este foarte semnificativ. În Elveția, Polonia, Finlanda, Suedia și Muntenegru, se poate observa că modelul valoric Schwartz este asociat, în unele dintre dimensiunile sale, cu cele cinci variabile luate în considerare. Pe scurt, în aceste societăți structura valorilor este clar menționată în structura socială și ideologică, aceasta din urmă exprimată în termeni de ideologie politică. Desigur, existența unui număr mai mare de dimensiuni axiologice facilitează asocierea dintre oricare dintre ele și variabilele de control considerate. În general, modelele de valori care conțin o diversitate mai mare oferă un număr mai mare de puncte de contact cu variabilele de control sociodemografic și ideologic.